
- moderaţia este necesară, nu trebuie exagerat nici cu cantitatea de îndulcitori, pentru a nu obişnui organismul / creierul cu nevoia de gust dulce. Efectele consumului de masă, în cantităţi foarte mari şi pe termen lung nu se cunosc încă suficient, îngrijorarea este să nu afecteze riscul de diabet sau obezitate prin compensarea cu alte alimente.
- atenţie să nu includeţi alte obiceiuri nesănătoase alimentare! De multe ori, schimbarea unui obicei dăunător recunoscut (consumul mare de zahăr rafinat) cu unul mai sănătos (înlocuirea cu îndulcitori, fie naturali sau artificiali) atrage de la sine (psihologic) nevoia de a compensa cu un alt obicei nesănătos, de obicei, tot alimentar. Conştientizarea pe termen lung a schimbării stilului de viaţă şi alimentar este necesară pentru a obţine efectele dorite.
- Multe studii au adus date privind beneficiul consumului de îndulcitori versus zahăr în echilibrul energetic, statusul nutriţional, grăsimea hepatică, glicemia post-prandiala (după consumul alimentelor) şi lipidemie. Studiile au fost efectuate atât la adulţi, cât şi la copii şi adolescenţi.
- Îndulcitorii non-calorici, în special în lichide, pot fi o variantă bună pentru a reduce consumul caloric total, greutatea corporală, menţinerea controlului glicemic în diabet şi prevenţia să şi reducerea riscului cardiovascular.
- În ceea ce priveşte băuturile/lichidele, alternativă cu îndulcitori este mai sănătoasă, însă apa rămâne principală recomandare. Variantele îndulcite cu zahăr sunt de preferat a fi consumate că o trataţie, de către persoanele care nu au probleme de sănătate că diabet, obezitate, boli cardiovasculare, dislipidemii etc.
Sunt îndulcitorii siguri pentru consum la toate persoanele?
Deşi toate studiile au demonstrat siguranţa folosirii îndulcitorilor, există condiţii speciale unde trebuie consultat un specialist sau documentat mai bine. Acestea sunt sarcina, copii, diabetul zaharat, fenilcetonurie (boala genetică rară).
Copii şi îndulcitorii
Copii sunt o categorie specială, unde regulile sunt mai puţin flexibile şi orice substanţă este mai greu de aprobat. Îndulcitorii nu sunt aprobaţi pentru consumul bebeluşilor şi copiilor mici (până în 3 ani). La copiii cu vârsta de peste 3 ani, siguranţa folosirii lor este încă controversată datorită dozei per kilogram corp, care va fi mai mare la ei comparativ cu adulţii prin produsele consumate, o dată prin dimensiunile mai mici, sau prin consumul mai mare de produse îndulcite, specific perioadei de creştere. Astfel, copiii au tendinţa de a avea cel mai mare consum de îndulcitori per kilogram corp, în special cei diabetici. Totuşi, chiar şi aşa, este greu de a atinge doza zilnică admisă. Studiile efectuate pe siguranţa consumului la copii nu au arătat modificări de dezvoltare fizice sau mentale.
Sarcina şi îndulcitorii
Este aprobat a se consuma în sarcina îndulcitori în doza zilnică recomandată (DZA) din lista celor aprobaţi de FDA (Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente). Studiile efectuate nu au arătat că îndulcitorii noncalorici ar avea efecte adverse asupra mamei sau a fătului.
Fenilcetonuria şi inducitorii
Fenilcetonuria este o boală genetică rară, prin care nu se poate converti fenilalanina, un aminoacid esenţial. Singurul îndulcitor care conţine acest aminoacid este aspartamul. Acesta este metabolizat de organism de enzimele din tubul digestiv în componentele sale (acid aspartic, fenilalanina şi metanol). Aceşti compuşi se regăsesc şi în multe alte produse consumate. Persoanele care suferă de această afecţiune genetică trebuie să evite consumul suplimentar de fenilalanina, nu numai din alimente şi băuturi, dar şi alte produse care conţin acest aminoacid, cum ar fi carnea, produsele lactate, ouă etc.
Diabetul şi îndulcitorii
Diabetul a atins cote alarmante pe întreg globul. Pe lângă măsurile de prevenţie, este necesară şi o mai bună gestionare a bolii, atunci când este prezentă. Până în anul 2035, se estimează că vor fi creşteri îngrijorătoare ale numărului de persoane cu diabet. Măsurile de prevenţie includ şi gestionarea carbohidraţilor consumaţi, iar îndulcitorii, atât în prevenţie, cât şi în controlul afecţiunii, pot fi o variantă sănătoasă, dacă se consuma corespunzător.
Sunt trei tipuri mai frecvente de diabet, cel de tip 1 (insulino-dependent), tip 2 (non-insulino-dependent) şi diabetul gestational (apare în sarcina şi se poate remite după naştere, dar creşte riscul de a dezvolta apoi tipul 2 de diabet). În diabet, principala problemă este aceea că organismul uman nu poate metaboliza („arde”) glucoza din sânge, datorită scăderii secreţiei de insulina (hormon care metabolizează carbohidraţii).
În cazul pacienţilor diabetici, este aprobat consumul de îndulcitori hipocalorici, ajutând la controlul glicemiei. Cu menţiunea de a nu se creşte consumul de alimente „compensatorii”.